Noutăţi ale AŞM http://www.asm.md/ Noutăţi ale AŞM Academia de Ştiinţe a Moldovei info@asm.md (Site Administrator) ro 30 Academia de Științe a Moldovei a semnat un Acord de colaborare cu Agenția Națională Antidoping din Republica Moldova http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9133&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9133&m=10&new_language=0 Academia de Științe a Moldovei a semnat, la 10 februarie 2020, un Acord de colaborare cu Agenția Națională Antidoping din Republica Moldova (ANAD). Academia de Științe a Moldovei a semnat, la 10 februarie 2020, un Acord de colaborare cu Agenția Națională Antidoping din Republica Moldova (ANAD). Documentul a fost semnat de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și directorul general al ANAD, Artiom Jucov. La semnarea acordului au fost prezenți vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina, secretarul științific general, dr hab., Liliana Condraticova, Angela Belinschi, șef secție juridică și resurse umane, reprezentanți ai secțiilor de științe, Aparatului Prezidiului AȘM, precum și directorul general-adjunct al ANAD, Elena Arhip. Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a menționat importanța domeniului vizat, dat fiind că acesta vizează și sănătatea noastră, promovarea unui mod sănătos de viață, promovarea unui sport curat, fără dopaj etc. „Că ține de medicină e clar, dar ține și de fiziologie, genetică, microbiologie, dar și de educare. Deci, este un efort multidisciplinar. Sunt multe cazuri când sportivii folosesc substanțe medicamentoase și ulterior se demonstrează că este prezentă o componentă interzisă. Și așa cazuri o să fie tot mai multe. De aceea, este foarte important ca noi împreună să încercăm să soluționăm problemele legate de dopaj, să prevenim, să combatem acest fenomen și totodată să soluționăm probleme mai generale, care acoperă un interes mult mai mare decât, pur și simplu, sportul”, a menționat președintele AȘM. Academicianul Tighineanu a subliniat și faptul că prin intermediul acestei colaborări, părțile ar putea atrage și finanțare externă, dopingul fiind o problemă internațională. Președintele AȘM speră că prin eforturi comune, am putea câștiga granturi prin diferite programe, inclusiv europene, iar în rezultatul unei colaborări fructuoase, rezultatele vor fi durabile. „Sunt sigur că prezentul Acord va aduce rezultate bune și va fi susținută o colaborare la nivel național, fiindcă chiar avem nevoie de o consolidare pe intern”, a subliniat președintele Tighineanu. La rândul său, directorul general al ANAD, Artiom Jucov a ținut să specifice că deși în lumea contemporană domeniul antidoping este bine cunoscut, pentru Republica Moldova rămâne a fi unul necunoscut sau insuficient de bine cunoscut. „De aceea, ultimele două olimpiade - 2012, 2016, noi am pierdut medaliile olimpice din cauza dopajului. Anul 2020 este un an olimpic, respectiv, prioritatea statului, Guvernului, sunt de a menține și ridică prestigiul țării la un nivel mai superior, decât cel existent”, a punctat directorul general. Totodată, Artiom Jucov a menționat că sunt totdeauna deschiși pentru a ajuta sportivii noștri, a promova modul sănătos de viață, a expune, explica, educa și combate traficul de substanțe umane, iar toate acestea încep de la știință, fiindcă cele mai bune idei, cele mai bune cercetări vin anume din știință. „Sunteți cei care ne ajutați, ne consultați și, respectiv, acesta fiind un bun suport în elaborarea unor strategii și planuri la nivel național și internațional”, a rezumat directorul general al ANAD. Potrivit Acordului, părțile își vor conjuga eforturile în vederea promovării și încurajării cercetării antidoping, ce va contribui la dezvoltarea și implementarea de programe eficiente de control doping, de informare și educare pentru un sport fără dopaj. Cercetarea antidoping poate cuprinde investigații în domeniul medical, analitic și fiziologic, studii sociologice, comportamentale, juridice și etice, precum și cercetări ale metodelor noi de depistare și îmbunătățirea celor existente pentru substanțe și metode interzise, studierea efectelor negative ale dopajului în sport, inclusiv a dopajului genetic. Totodată, părțile își declară disponibilitatea să colaboreze, prin intermediul Secțiilor de științe ale AȘM, în domeniul informării reciproce și participării la proiecte de cercetare și inovare, la studii cu privire la elaborarea și evaluarea eficienței programelor științifice de antrenament fiziologic și psihologic, care respectă integritatea subiecților umani, precum și studii referitoare la utilizarea noilor substanțe sau metode rezultate din descoperirile științifice. Cu referire la metodele și mijloacele de colaborare, părțile vor organiza ședințe de lucru privind evaluarea situației curente și a necesităților în contextul prevenirii și combaterii fenomenului dopajului în sport. De asemenea, vor organiza, de comun acord, conferințe, ateliere de lucru, discuții tematice, mese rotunde cu referire la cercetările aferente fenomenului dopajului din sportul moldovenesc, examinarea practicii și standardelor internaționale și identificarea soluțiilor de ajustare la normele comunitare în domeniile relevante. Din partea AȘM, responsabilitatea pentru realizarea prezentului Acord revine Secţiilor de ştiinţe. Acordul are drept scop de a stabili legături durabile dintre ambele Părți în susținerea cercetărilor cu privire la dopajul în activitatea sportivă. Prevederile Acordului vor fi realizate în conformitate cu legislația națională și reglementările administrative, în limitele competenței și a resurselor disponibile. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9133 Mon, 10 Feb 2020 00:00:00 +0200 Conferința științifică „Interpreta Maria Cebotari: 110 ani” http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9132&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9132&m=10&new_language=0   Marți, 11 februarie 2020, ora 10:00, la Academia de Științe a Moldovei (bd.   Marți, 11 februarie 2020, ora 10:00, la Academia de Științe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala Argintie), Secţia Ştiinţe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei, în colaborare cu Institutul Patrimoniului Cultural, organizează Conferința științifică „Interpreta Maria Cebotari: 110 ani”. La manifestare sunt invitați membri ai AȘM, cercetători ştiinţifici, profesori, studenți, persoane interesate. Evenimentul este deschis pentru mass-media. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9132 Mon, 10 Feb 2020 00:00:00 +0200 Prelegere publică „Problemele reducerii riscului seismic la care este expus teritoriul Republicii Moldova” susţinută de dr. Igor Nicoara http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9130&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9130&m=10&new_language=0 În data de 13 februarie 2020, Secţia Ştiinţe Exacte şi Inginereşti a Academiei de Științe a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Geologie şi Seismologie din Republica Moldova, organizează prelegerea publică „Problemele reducerii riscului seismic la care este expus teritoriul Republicii Moldova”, susţinută de dr. Igor NICOARA, director al Institutului de Geologie şi Seismologie. Evenimentul va avea loc joi, 13 februarie 2020, ora 14.00, la Academia de Științe a Moldovei (Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala Mică) La manifestare sunt invitați membri ai AȘM, experţi în domeniul seismologiei, cercetători ştiinţifici, profesori, studenți, persoane interesate. Evenimentul este deschis pentru mass-media.   9130 Mon, 10 Feb 2020 00:00:00 +0200 În atenţia comunităţii academice şi mass-media din Republica Moldova: DECLARAŢIE http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9131&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9131&m=10&new_language=0 Despre scrisorile anonime şi emisiunile radio/TV, difuzate sistematic în adresa diferitelor instanţe şi personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii din Republica Moldova şi România   Cu privire la declaraţiile subsemnatului de la Agenţia internaţională de presă şi radio Sputnik. Despre scrisorile anonime şi emisiunile radio/TV, difuzate sistematic în adresa diferitelor instanţe şi personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii din Republica Moldova şi România   Cu privire la declaraţiile subsemnatului de la Agenţia internaţională de presă şi radio Sputnik.md din 23 ianuarie 2019 („Andrei Strâmbeanu despre tragicomedia de la Academia de Ştiinţe a Moldovei”) cu referire la necesitatea alegerii noii conduceri a Academiei de Ştiinţe, care trebuie să fie formată din oameni necorupţi şi personalităţi notorii din domeniul ştiinţei, afirm următoarele: declaraţiile mele au fost făcute în contextul situaţiei, în care se afla Academia de Ştiinţe a Moldovei până în decembrie 2018. Menţionez, că ulterior în cadrul AŞM au avut loc alegeri democratice a noii conduceri, în conformitate cu cadrul legal, respectându-se criteriile de integritate şi notorietate ştiinţifică. Din păcate, mi se atribuie intenţionat şi cu rea voinţă cuvinte, idei şi pasaje ce nu-mi aparţin, dar care sunt incluse sistematic în cadrul mai multor emisiuni radio şi TV, mass-media, scrisori anonime, distribuite prin reţele de socializare de persoane interesate care vor să facă rău Academiei. Declar că mă desolidarizez de aceste incriminări şi invenţii. Cu acest prilej, confirm adeziunea mea totală la conducerea actuală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aleasă în mod legal, care depune toate eforturile în scopul redobândirii de către Academie a statutului de cel mai înalt for ştiinţific din Republica Moldova.   Andrei Strâmbeanu Chişinău, 10 februarie 2020 9131 Mon, 10 Feb 2020 00:00:00 +0200 Masa rotundă, la Academia de Științe a Moldovei. Ce spun specialiștii despre noul tip de virus ucigaș coronavirus care ne-a bulversat viața? http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9129&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9129&m=10&new_language=0 Coronavirus, un subiect de top al lunii ianuarie și începutul lui februarie, abordat pe larg de sursele media, politicieni, mediul academic, comunitatea medicală și de simpli cetățeni, și asta pentru că virusul ucigaș provenit din China a bulversat viața cotidiană, creând panică în toată lumea. Coronavirus, un subiect de top al lunii ianuarie și începutul lui februarie, abordat pe larg de sursele media, politicieni, mediul academic, comunitatea medicală și de simpli cetățeni, și asta pentru că virusul ucigaș provenit din China a bulversat viața cotidiană, creând panică în toată lumea. Pentru că acest subiect ține de competența Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, specialiștii instituției au pe agendă diseminarea informațiilor în orice auditoriu posibil la solicitare, indiferent că e mediul științific, angajați din grupurile de risc, instituțiile medicale, instituțiile de educație și instruire, administrație publică locală, peste tot se implică și vin cu mesaje și cu recomandări practice. În acest context, la 6 februarie 2020, Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a organizat o masă rotundă cu genericul „Situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: măsuri de prevenire și răspuns”. Cu o informație amplă la acest subiect a fost prezent directorul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, dr. Nicolae Furtună, însoțit de dr.hab., prof. Constantin Spânu. La eveniment au fost prezenți președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, vicepreședinții, acad. Boris Gaina, m.c. Svetlana Cojocaru, m.c. Victor Moraru, precum și acad. Gheorghe Țîbîrnă, m.c. Victor Ghicavâi, experții din domeniul medicinii, secretari științifici ai secțiilor de științe, cercetători din institute de cercetare și universități, reprezentanți ai Aparatului Prezidiului AȘM, persoane interesate. Directorul ANSP, dr. Nicolae Furtună, a venit în fața auditoriului cu o abordare și o informație de ultimă oră despre ceea ce știm noi astăzi, despre o nouă urgență de sănătate publică care se numește infecția cauzată de noul tip coronavirus, despre măsurile globale recomandate pentru țări și state, despre ceea ce au efectuat autoritățile competente ale țării pentru diminuarea riscului și, nu în ultimul rând, despre bârfe și zvonuri legate de acest subiect. „Coronavirusul, în viziunea mea, a făcut să înțelegem că China nu este așa de departe de Republica Moldova. Ținând cont de posibilitățile de călătorie, de faptul că hotarele sunt deschise, că concetățenii noștri circulă încolo și cetățenii chinezi vin în Europa, inclusiv, în RM, o să încercăm, în măsura competenței și în măsura cunoștinței noastre, reieșind din practica de lucru, să vă aducem această informație de ultimă oră”, a spus directorul ANSP. Directorul Furtună și prof. Constantin Spânu au răspuns la o serie de întrebări ale celor prezenți. Întrebările au vizat în mare parte modul de stopare a virusului, posibilitatea de infectare cu virusul de tip nou prin coletele poștale din China, dacă este un pericol pentru țara noastră și dacă suntem pregătiți pentru a face față ucigașului virus etc. Specialiștii au precizat că în Republica Moldova nu s-a înregistrat acest tip de infecție. „Doar fără panică și fără bârfe. Noi trebuie să punem în aplicare toate acțiunile care ne sunt în putere”, a punctat directorul Nicolae Furtună, venind cu anumite recomandări pentru cetățeni: conduita de igienă, spălatul pe mâini, cultura tusei și a strănutului, evitarea locurilor aglomerate, evitarea țărilor unde sunt înregistrate cazuri, respectarea prescripțiilor și medicației specialiștilor, asigurarea condițiilor de habitat, de igienă, de alimentație corectă, sănătoasă, călirea organismului. „Toate astea, într-un fel sau altul, vor contribui la evitarea unor situații nedorite și care duc la elemente de panică”, a conchis directorul ANSP. Înregistrare video de la eveniment: idsi.md/tv Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM                  9129 Thu, 06 Feb 2020 00:00:00 +0200 „A fost o zi în care am fost fericit”, ar mai fi spus și la cei 65 de ani regretatul academician Valeriu Canțer http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9128&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9128&m=10&new_language=0 Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Societatea Fizicienilor din Republica Moldova și Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Societatea Fizicienilor din Republica Moldova și Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”, a organizat, la 5 februarie 2020, conferința naţională „Știința, educația, cultura și arta: interferențe prin lumină”, dedicată In Memoriam acad. Valeriu Canțer (05.02.1955 – 02.04.2017). La evenimentul de comemorare au fost prezenți membri ai AȘM, profesori, colegi, prieteni, discipoli, studenți, oameni de cultură. Evenimentul prilejuit de comemorarea regretatului savant a debutat cu un serviciu religios, susținut de părintele Octavian Moșin, parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” a USM, conferința fiind moderată de m.c. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM. În cuvântul său introductiv, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a menționat că acesta este un eveniment special, în cadrul căruia este onorată memoria academicianului Valeriu Canțer, o personalitate notorie a neamului nostru, plecat prea, prea tânăr în eternitate. Președintele AȘM a făcut o incursiune în impresionanta biografie a marelui dispărut, începând cu perioada în care s-au cunoscut la Moscova, în anul 1978, în căminul Academiei de Științe a Uniunii Sovietice. Erau doctoranzi și de atunci, în decursul vieții, au activat cot la cot, umăr la umăr. „Acad. Canțer a avut o carieră impresionantă, se perindau cifrele din cinci în cinci. În 1980 a susținut teza de doctor în științe, în 1990 – teza de doctor habilitat, în 1995 a devenit membru corespondent al AȘM, la vârsta de 40 de ani, în 2000 – membru titular al AȘM”, a remarcat acad. Tighineanu, precizând că acad. Canțer a promovat foarte multe lucruri bune. De exemplu, în anii 90, foarte grei pentru cercetarea științifică, în colaborare cu regretatul acad. Dumitru Ghițu a reușit să creeze punți de colaborare cu România, a implicat și Uzina Topaz și mulți cercetători au beneficiat din acele proiecte, granturi, care au fost realizate atunci. A fost și în fruntea secțiilor de științe ale AȘM, începând cu anul 2000, a fost în fruntea unui Laborator internațional, a realizat multe lucrări științifice, s-a implicat și în multe activități practice. A fost din multe puncte de vedere un exemplu, de dăruire de sine, lucra până la ore târzii. A pregătit mulți tineri, nu putea să treacă pe lângă probleme fără a se implica. „Era persoana care nu numai te asculta, dar avea darul și de a auzi. Ne pare foarte rău că așa o persoană a plecat dintre noi atât de devreme. Și noi simțim acest gol. Acad. Canțer a zidit și ne-a lăsat o brazdă serioasă prin lucrările realizate, discipolii care continuă cercetările și, desigur, păstrăm cele mai frumoase amintiri despre activitatea academicianului și despre multe lucruri pe care le-am realizat împreună. Să ne amintim mereu despre colegul nostru, acad. valeriu Canțer, personalitate notorie a neamului”, a spus președintele Tighineanu. Despre academicianul Valeriu Canțer – Om şi Savant a vorbit m.c. Anatolie Sidorenko, directorul Institutului de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”. Acad. Sidorenko a mărturisit că îl cunoaște pe dl Valeriu Canțer 35 de ani. Este foarte greu să expui în câteva minute, conținutul activității unei personalități atât de complexe, cu viziuni atât de largi și profunde, cum a fost cea a acad. Canțer, avea să spună directorul Anatolie Sidorenko, rezumând doar că ceea ce a făcut pentru știință în scurta sa viață regretatul acad. Canțer, ar ajunge pentru viața a trei oameni. În creionarea succintă a sa, acad. Sidorenko a conturat totuși unele din cele mai importante laturi, calități ale acestui savant și Om deosebit și acele direcții științifice, pe care a reușit să le dezvolte de-a lungul vieții sale. L-a caracterizat ca pe un om cu multă energie și erudiție, cu o multitudine de idei teoretice și practice. Deși era teoretician, avea un simț fin al practicii, tot ce realiza, avea direcție practică. Acad. Canțer avea calitatea caracteristică oricărui cercetător - curiozitatea, totul îi părea interesant ca fizician. „Fizica era în sânge”, a relevat directorul Sidorenko, iar aceasta poate vine și de la norocul a-i avea drept mentori pe acad. Vitalie Ghinzburg, o adevărată enciclopedie, laureat al Premiului Nobel și acad. Yuri Kopaev, conducătorul său științific de la Moscova. Se pare că viziunea asupra lumii, filosofia vieții și curiozitatea infinită, academicianul Canțer le-a preluat, frecventând seminarele acad. Ghinzburg și citindu-i lucrările științifice. Acad. Sidorenko își amintește că de la întoarcerea în țară, în 1980, el din Harkov și acad. Canțer de la Moscova, atunci când fierbeau ideile, și-au pus scop să înființeze un centru de cercetări, aici, la Chișinău, dorind să facă ceva util pentru republică. Așa a fost toată viața sa, a generat idei, a realizat multe lucruri, a ajutat mulți oameni, rămânând a fi un model de savant, mentor, manager și Om pentru toți. Unul din primii colegi, când și-a început cariera la Institutul de Fizică Aplicată a fost acad. Leonid Culiuc. În intervenția sa, acad. Culiuc, a stăruit pe elucidarea perioadei din viață, nu prea lungă, a acad. Valeriu Canțer, de la începutul anilor 80, când s-au întors tineri și încărcați de idei de la Moscova. Pe atunci, își amintește acad. Culiuc, era o practică foarte pozitivă, în esență, când la Moscova, aveau loc așa-numitele școli științifice, la care veneau somitățile în fizică din Uniunea Sovietică. „Iar noi, din diferite republici, veneam la aceste școli pentru a fi la curent cu ceea ce se întâmpla în domeniu”, a mărturisit acad. Culiuc. Atunci le-a și venit ideea de ce n-ar putea organiza școli similare și la noi, la Chișinău, fără ca să implice generația mai în vârstă (acad. Rădăuțan, acad. Ghițu, acad. Andrieș). Astfel, în 1985 și-au asumat responsabilitatea să adune la Vadul lui Vodă vreo 150 de persoane, directorul școlii fiind acad. Cheldâș. Sigur că pentru noi, recunoaște acad. Culiuc, era o acțiune foarte importanță, spre surprinderea conducătorilor, dar am vrut să ne cunoască lumea. „În 1990 ne-am gândit să reanimăm o conferință la fizică, care ar mai fi păstrat cercetarea în RM în domeniul acesta, pentru că la acel moment multă lume deja plecase din țară. Acad. Valeriu Canțer a fost președintele Comitetului de program la 8 conferințe, ultima a fost în toamna anului 2016. Conferințele erau destul de reprezentative, peste 100 de persoane de peste hotare, din 22 de țări, patru zile, auditoriile pline”, a mai spus colegul și prietenul Leonid Culiuc, amintind și despre perioada când acad. Canțer a candidat, apropo, într-o zi de 5 februarie 2004, de ziua sa, la alegerea în funcția de președinte al AȘM. Așa sau altfel, istoria va înscrie o pagină specială și despre acea zi. „Sunt astăzi spuse foarte multe cuvinte frumoase în adresa academicianului, profesorului universitar, managerului Valeriu Canțer. Partea tristă a acestei situații este că nu-l avem cu noi în sală și pe Domnia Sa. Sunt absolut convins că i-ar fi plăcut să le audă cu toată modestia exagerată a dânsului, pe care a avut-o de-a lungul întregii vieți”, a spus în luarea sa de cuvânt acad. Grigore Belostecinic, rector ASEM. Din teama de a nu-l aprecia corect și la justa lor valoare, nu și-a dorit să facă o analiză a operei științifice, pe care ne-a lăsat-o drept moștenire acad. Canțer. A vorbit despre colaborarea cu ASEM, care, într-o măsură mai mică a fost legată de activitatea profesională a dumnealui. Rectorul Belostecinic a menționat că acad. Valeriu Canțer a avut o carieră profesională de succes, dezvoltată pe parcursul a patru decenii, datorită unei mari puteri de muncă și foarte multă perseverență. A investit cu multă pasiune și dăruire de sine în știință și educație cu succese remarcabile, devenind o formulă a succesului demne de urmat și de către discipolii Domniei Sale, foarte mulți la număr, în mod deosebit, de cea mai înaltă calificare, prin studii doctorale și post-doctorale, referindu-se, în context, la calitatea sa de președinte al CNAA, unde a avut un aport personal deosebit la dezvoltarea cercetării științifice în toate domeniile de cercetare, nu doar în cel care a fost implicat nemijlocit. Acad. Belostecinic a remarcat și alte calități ale regretului savant care îl făceau deosebit, inclusiv calitatea bună de a asculta și alte opinii, demonstrând în același timp corectitudine, respect, dar și insistență în apărarea opiniilor proprii, mai ales atunci când era convins că are dreptate. Cunoscându-l foarte bine și în activitatea desfășurată în cadrul CSȘDT al AȘM, l-a caracterizat ca o persoană dotată cu inteligență deosebită și cu o extraordinară ușurință de a comunica, exprimare liberă, concisă și logică, cu agerimea și mintea sa clară și limpede. De rând cu o intuiție impresionabilă și având o mare capacitate de analiză și sinteză, reușea de fiecare dată să surprindă și să propună soluțiile cele mai bune, ca un adevărat specialist în domeniu, iar subiectele pe care le aborda, erau întotdeauna de mare actualitate. „Desigur că a fost și un luptător și nu i-a reușit întotdeauna să se impună și să învingă. Dacă ar fi să fac o generalizare a ceea ce am spus mai sus, aș constata: am avut fericita ocazie de a fi în preajma unui om cu adevărat important”, a relevat acad. Belostecinic, propunând distinsului public câteva amintiri de la ultima aniversare, cea de 60 de ani ai acad. Valeriu Canțer, în incinta ASEM, în una din sălile bibliotecii noastre științifice. Modest fiind prin felul său de a fi, dat fiind și impresionat de prezența unui număr destul de mare de personalități notorii ale mediului academic, social, politic, diplomatic, dar și conținutului mesajelor care au fost expuse, la sfârșit de zi, acad. Valeriu Canțer i-a mărturisit acad. Belostecinic într-o discuție mai mult privată: „A fost o zi în care am fost fericit”. Despre cariera științifică și didactică pe care a desfășurat-o acad. Canțer la UTM, dar și legătura permanentă pe care a ținut-o cu universitatea, a vorbit prorectorul UTM, dr.hab. Sergiu Andronic. De asemenea, prorectorul a făcut o succintă incursiune și în activitatea academicianului desfășurată în calitate de șef laborator, director adjunct al Institutului de Fizică Aplicată, directorul laboratorului internațional, academician-coordonator al Secției științe matematice, fizice și tehnice a AȘM, academician-coordonator al Secției științe fizice și inginerești a AȘM și, nu în ultimul rând, în calitatea sa de președinte al CNAA, unde a lăsat amprenta unei personalități distincte, cu realizări extraordinare și amintiri frumoase pentru posteritate. Pe lângă calitățile sale ca savant cu renume, prorectorul UTM a remarcat și calitățile sale ca om - foarte muncitor, onest, plin de devotament, binevoitor, iubitor de oameni și de tot ce este frumos. O altă dimensiune a activității acad. Canțer, cea din Uniunea Societăților tehnico-științifice a fost prezentată dr.hab., prof. Gheorghe Avornic, rector USPEE „Constantin Stere”. Acad. Valeriu Canțer a fost un om de omenie, un om deosebit. L-a cunoscut prin anii 80, era o adevărată enciclopedie, avea cunoștințe profunde în toate domeniile, inclusiv, în domeniul dreptului, așa l-a perceput rectorul Avornic pe acad. Canțer, cu care a avut o relație foarte specială. Se străduia să găsească așa o soluție ca să-i împace pe toți, se străduia să facă bine la toată lumea, și pentru că i se părea că poate ofensa pe cineva, spunând ceva în plus ținea în el multe lucruri, poate și din cauza aceasta a plecat atât de devreme. „Nu am cunoscut un om mai onest și mai cumsecade ca Valeriu Canțer. El este un exemplu pentru mine, pe care o să mă strădui să-l urmez și în continuare”, a menționat dl Avornic. „Îndrăznesc să fiu în fața dumneavoastră prin faptul că am semnat ordinul de angajare a lui Valeriu Canțer, în Institutul de Fizică Aplicată. A fost începuturile evenimentelor despre care astăzi s-a vorbit numai la superlativ”, avea să spună cu emoții firești, dar și cu durere pe care i-o puteai citi pe chip, acad. Mircea Bologa, una din somitățile domeniului fizicii, unul din decanii corpului academic. Acad. Bologa a expus și alte interferențe, interferența profesionalismului, omeniei, cumsecădeniei comemorării. Cu regret, a mărturisit acad. Bologa, astăzi vorbim la trecut, nu putem schimba nimic, putem doar constata. „Este o mărturisire, timpurile nu se aleg, în ele se nasc și mor. Prea devreme, în floarea vieții, am pierdut colegul nostru drag, stelele lui să lumineze amintirile, să motiveze viitorul, pe care-l așteptăm și-l merităm cu prisosință. Permanent mă cuprind gândurile, amintirile și mă întreb: cum oare nu obosește dorul, cum oare nu obosesc neașteptările neplăcute… Mi-i dor de Valeriu”, a spus cu tristețe acad, Mircea Bologa. Discursuri interesante, cu nume sonore, de parcă citeai istoria celebră a fizicii din anii respectivi au avut și colegii de la USM, dr.hab., prof. Florentin Paladi, prorector, dr. Valentina Nicorici, decan. O prezentare plină de spirit, cu sare și piper, a avut dr. Ion Holban, fizician care a activat cu acad. Canțer atât în domeniul fizicii, cât și în cadrul CNAA, dr.hab. Igor Eftodiev, discipol al academicianului Canțer, Tatiana Rotaru, jurnalistă. Un sentiment neînțeles, o emoție neconsumată, o încercare de resemnare, dar care ne constrânge să înțelegem că, deși au trecut trei ani de când a plecat, nimic nu mai poate fi la fel, fără el, fără academicianul Valeriu Canțer. Nimic și nimeni nu va putea înlocui bunătatea sufletească, toleranţa, înţelegerea susținută prin bună-cuviință a sa. Și oricât timp ar trece, nimeni nu va putea șterge tristețea de pe chipuri și durerea din sufletele celor care l-au cunoscut pe acad. Valeriu Canțer. Nici chiar timpul. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM       9128 Wed, 05 Feb 2020 00:00:00 +0200 Premierul Ion Chicu a avut o discuție cu Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9127&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9127&m=10&new_language=0 Ion Tighineanu a informat prim-ministrul despre realizările cercetătorilor din Moldova, problemele care le confruntă și planurile pentru perioada următoare. Ion Tighineanu a informat prim-ministrul despre realizările cercetătorilor din Moldova, problemele care le confruntă și planurile pentru perioada următoare. Șeful Executivului i-a confirmat președintelui AȘM că este la curent cu problemele sectorului, menționând, în special, insuficiența cadrelor tinere în cercetare: „Cred că strategiile și planurile noastre pe domeniu trebuie să fie concentrate pe atragerea tinerilor în cercetare.” Premierul Chicu a decis că va fi organizată o ședință cu participarea reprezentanților din cercetare, din educație, dar și din mediul de afaceri pentru a determina concepția de dezvoltare a sectorului de cercetare în Republica Moldova. Sursa: gov.md   9127 Wed, 05 Feb 2020 00:00:00 +0200 Masa rotundă „Situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: măsuri de prevenire și răspuns” http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9126&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9126&m=10&new_language=0 Joi, 6 februarie 2020, ora 14. Joi, 6 februarie 2020, ora 14.00, la Academia de Științe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala Mică), Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, organizează masa rotundă cu genericul „Situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: măsuri de prevenire și răspuns”. O prezentare la subiect va fi realizată de dr. Nicolae Furtună, directorul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică. La eveniment sunt invitați membrii AȘM, experții din domeniul medicinii, cercetătorii științifici din institute de cercetare și universități, persoanele interesate. Evenimentul este deschis pentru reprezentanții mass-media. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AŞM   9126 Tue, 04 Feb 2020 00:00:00 +0200 Întrevederea președintelui AȘM cu Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, la final de mandat. Va avea sau nu Grădina Botanică pomi de cireș japonez? http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9125&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9125&m=10&new_language=0 Președintele AȘM, acad. Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a avut, la 3 februarie 2020, o întrevedere cu Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, Masanobu Yoshii, cu ocazia încheierii mandatului său. La întrevedere au participat vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina, dr. Aliona Miron, vicederector pentru știință a Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru” (GBNI). Președintele AȘM i-a mulțumit diplomatului nipon pentru vizita la Academia de Științe pe final de mandat, subliniind contribuția și implicarea personală, pe perioada mandatului său, în dezvoltarea relațiilor de colaborare în diverse domenii, preponderent pe dimensiunea științifică și culturală. Președintele Tighineanu a apreciat participarea Excelenței Sale la diverse forumuri științifice, conferințe, simpozioane, la Academia de Științe a Moldovei, instutute de cercetare, universități, menționând deschiderea și implicarea în varii proiecte. Totodată, academicianul a specificat că aflarea Excelenței Sale în misiunea diplomatică la Chișinău, a fost probabil una din cele mai vizibile și impunătoare, lucru ce a generat respect locuitorilor țării noastre. „Desigur că Japonia geografic este departe de Republica Moldova, dar suntem aproape cu sufletul și ne unesc foarte multe lucruri comune. Ne dorim și în continuare o colaborare frumoasă cu Țara Soarelui Răsare, extinderea, de ce nu, a relațiilor de colaborare cu instituții și centre de cercetare și universitare din Japonia, având exemplul școlilor de vară și de toamnă moldo-japoneze care s-au bucurat de mare succes în anii precedenți”, a spus președintele AȘM. Din perspectiva extinderii colaborării, luând în considerare faptul că Republica Moldova va primi curând din partea orașului Tomi, prefectura Nagano a Japoniei, 100 de pomi de cireș japonez, (Sakura), pentru a marca numărătoarea inversă de 100 de zile înaintea Jocurilor Olimpice și Paralimpice din vara anului 2020, președintele AȘM a exprimat doleanța de a se oferi o parte din pomii de cireși pentru Republica Moldova și Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru” din capitală. În context, dr. Aliona Miron a făcut o trecere succintă în revistă a activității Grădinii Botanice, care anul acesta va marca 70 de ani de la fondare, menționând prioritățile instituției, dublul statut al acesteia, colecțiile GBNI, care constituie mândria entității, făcând referire și la o serie de probleme cu care se confruntă instituția, în special, după calamitățile din primăvara anului 2017, care au avut consecințe grave asupra genofondului GBNI. Iată de ce administrația Grădinii Botanice solicită respectuos să fie inclusă și GBNI în lista beneficiarilor cu donarea a câtorva pomi de acest arbore divin în cultura japoneză, Grădina Botanică fiind instituția care, prin definiție, este cel mai potrivit loc pentru mobilizarea, introducerea și conservarea materialului vegetal. Dr. Miron a informat ambasadorul și asupra faptului că GBNI intenționează fondarea colecției de Sakura de mai multe forme, culori, nuanțe și prin urmare, exemplele donate vor avea un loc de cinste în cadrul colecției. Precizăm că sursele media au transmis că ceremonia de plantare a sakurei va fi organizată în primăvara acestui an, în timpul vizitei în țara noastră a primarului de Tomi, Toshio Hanaoka. Pomii de cireș vor fi plantați la sediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Comitetul Național Olimpic și Sportiv, Fundația pentru relații moldo-japoneze (Scuarul Universității de Stat din Moldova), Centrul moldo-nipon pentru perfecționare a cadrelor și Primăria municipiului Cahul”. Ambasadorul Masanobu Yoshii, a mulțumit pentru primirea, ca de obicei, caldă, la Academia de Științe, exprimând deschiderea pentru continuarea cooperării reciproc avantajoase dintre ambele țări. Totodată, Excelența Sa a ținut să precizeze că Japonia a realizat cu precădere o serie de proiecte sociale în domeniile agricultură, educație și securitate umană, proiectul solicitat având tangențe colaterale sau indirecte. Diplomatul a sugerat adresarea la o serie de asociații, fundații nipone care ar putea asigura acest gen de asistență, dar și intervenția ambasadorului Republicii Moldova în Japonia, aspecte ce ar servi drept simboluri de prietenie între orașul Tomi din Japonia și Chișinău. Președintele AȘM i-a urat succese diplomatului nipon în activitatea sa pe viitor, exprimând încrederea că la plecarea din Republica Moldova va lua cu sine cele mai frumoase amintiri despre țara noastră și oamenii ei. Dar, pentru ca acestea să nu rămână doar cuvinte spuse, președintele i-a dăruit Excelenței Sale câteva cărți-album cu tot ceea ce reprezintă Republica Moldova, Cartea Roșie a Republicii Moldova ș.a. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM     9125 Tue, 04 Feb 2020 00:00:00 +0200 Conferința naţională „Știința, educația, cultura și arta: interferențe prin lumină”, dedicată In Memoriam acad. Valeriu CANŢER http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9124&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9124&m=10&new_language=0 În data de 5 februarie 2020, Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Societatea Fizicienilor din Republica Moldova și Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”, organizează conferința naţională „Știința, educația, cultura și arta: interferențe prin lumină”, dedicată In Memoriam acad. Valeriu CANŢER (05.02.1955 – 02.04.2017) În program: Cuvânt de deschidere: Acad. Ion TIGHINEANU, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Acad. Anatolie SIDORENKO, Academicianul Valeriu CANȚER – Om şi Savant Evocări: Acad. Leonid CULIUC Acad. Grigore BELOSTECINIC Dr. hab., profesor Viorel BOSTAN Dr. hab., profesor Gheorghe AVORNIC Dr. hab., profesor Florentin PALADI, dr. Valentina NICORICI Dr. Ion HOLBAN Tatiana ROTARU, jurnalistă Expoziţie de lucrări ştiinţifice Expoziţie fotografică Academicianul Valeriu Canţer (foto V. COLOS, arhive private) Moderator: m.c. Svetlana COJOCARU Conferința va avea loc miercuri, 5 februarie 2020, ora 14.00, la Academia de Științe a Moldovei (Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala Azurie) La manifestare sunt invitați membri ai AȘM, profesori, studenți, oameni de cultură. Evenimentul este deschis pentru mass-media. Programul evenimentului poate fi accesat aici.    9124 Mon, 03 Feb 2020 00:00:00 +0200 Academia de Științe a Moldovei a înregistrat un trend pozitiv în clasamentul internațional al centrelor de cercetare http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9123&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9123&m=10&new_language=0 Conform datelor clasamentului Webometrics – RWRC (Ranking Web of Research Centers), care evaluează, la nivel global, reușitele centrelor de cercetare din lume în baza a 4 indicatori – vizibilitate (numărul total de linkuri externe primite de domeniul web al instituției), prezență online, transparență/deschidere și excelență, Academia de Științe a Moldovei a înregistrat, în anul 2019, un salt calitativ nou în clasamentul internațional al centrelor de cercetare. Conform datelor clasamentului Webometrics – RWRC (Ranking Web of Research Centers), care evaluează, la nivel global, reușitele centrelor de cercetare din lume în baza a 4 indicatori – vizibilitate (numărul total de linkuri externe primite de domeniul web al instituției), prezență online, transparență/deschidere și excelență, Academia de Științe a Moldovei a înregistrat, în anul 2019, un salt calitativ nou în clasamentul internațional al centrelor de cercetare. Tradițional, Academia de Științe este lider recunoscut printre centrele de cercetare autohtone, confirmând statutul de cel mai înalt for științific al țării. La nivel global, în anul 2014 Academiei de Științe îi revenea locul onorabil 302. În anii următori, însă, AȘM a pierdut sute de poziții în clasamentul internațional al centrelor de cercetare, înregistrând, în anul 2018, locul 695 (346 – în 2016 și 659 – în 2017). Conform ultimului clasament publicat de Webometrics, în anul 2019 AȘM ocupa poziția 477, recuperând astfel 218 poziții cedate în anii precedenți. Sunt palpabile schimbări și în clasamentul institutelor de cercetare autohtone. Dacă în anul 2014 Institutul de Matematică și Informatică, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale și Institutul de Fizică Aplicată ocupau, respectiv, pozițiile 1744, 1809 și 4653 la nivel global, atunci în anul 2019 aceste institute se regăsesc pe pozițiile 2825, 4577 și 3330, reflectând dinamica prestației acestor instituții de-a lungul anilor, comparativ cu entitățile similare din alte țări. Menționăm că clasamentul Webometrics – RWRC este alcătuit din cca 9000 de centre de cercetare din întreaga lume. Universitățile își au un clasament aparte – Ranking Web of Universities, alcătuit din 28000 de entități. Actualmente, printre liderii autohtoni se regăsesc Universitatea Tehnică a Moldovei (poziția 2960), Universitatea de Stat din Moldova (3260) și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (7153). Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9123 Mon, 03 Feb 2020 00:00:00 +0200 Acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, a susținut, la AȘM, lecția publică „Cercetarea în Academia Română” http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9122&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9122&m=10&new_language=0 Academia de Științe a Moldovei a fost gazda unui eveniment deosebit, protagoniștii căruia au fost doi reprezentanți ai Academiei Române, care au venit la Chișinău cu prezentări importante și actuale, luând în considerare contextul reformelor în cercetare care au loc în Republica Moldova. Academia de Științe a Moldovei a fost gazda unui eveniment deosebit, protagoniștii căruia au fost doi reprezentanți ai Academiei Române, care au venit la Chișinău cu prezentări importante și actuale, luând în considerare contextul reformelor în cercetare care au loc în Republica Moldova. Este vorba de academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, profesor la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, care a susținut, o lecție publică intitulată „Cercetarea în Academia Română” și dr. Valeria Harabagiu, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, care a prezentat un referat cu tema „Institutul de Chimie  Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iasi – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare”. La evenimentul care a avut loc la 31 ianuarie curent, au fost prezenți membri AȘM, cercetătorii științifici din institute de cercetare și universități, reprezentanții ministerelor și agențiilor implicate în managementul științei, persoane interesate.   Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă, vicepreședintele Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu a dat citire Declarației Academiei Române privind unitatea limbii române, Declarație care a fost publicată, pe 30 ianuarie 2020, pe site-ul Academiei Române (Textul Declarației aici), Prezidiul Academiei Române considerând că trebuie sprijinită Academia de Științe a Moldovei care a promovat aceste idei, începând de acum mai bine de 25 ani.     În acest context, președintele AȘM, acad. Tighineanu a precizat că Academia de Științe a Moldovei a declarat că denumirea corecta a limbii noastre este limba română, prin Hotărârea Prezidiului din 9 aprilie 1994, și acea hotărâre a fost confirmată ulterior de Adunarea generală a AȘM. Acad. Bogdan Simionescu a venit cu o prezentare foarte importantă, or, pentru comunitatea științifică de la noi, în contextul acelor reforme care actualmente sunt în curs de implementare, experiența și succesele Academiei Române sunt nu doar importante, dar și de învățătură. Însuși acad. Simionescu a mărturisit că prezentarea sa vrea să arate ceva din experiența Academiei Române, iar aceasta nu înseamnă neapărat că aceeași experiență se potrivește și pentru Republica Moldova, nu. „Pur și simplu, sunt unele idei, ca să vedeți cum am făcut noi față diferitelor încercări, pe care le trăim de ani de zile și vom trăi în continuare, probabil”, a remarcat vicepreședintele AR.   Pentru conturarea unei informații mai clare, acad. Simionescu a prezentat mai întâi date despre Cercetare-Dezvoltare-Inovare la nivel internațional. Cu referire la România, savantul a menționat că investițiile în CDI au continuat să crească în 2018 (publice și private la peste 2 000 mld dolari SUA, asta înseamnă + 4.1% față de 2017, la nivel global). SUA rămâne țara cu cele mai mari cheltuieli în CDI publice + private. Ea alocă 25% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din întreaga lume acordate.   Vorbind despre performanța CDI la nivel internațional, acad. Simionescu a relevat că după numărul de documente științifice generate, România ocupă poziția: 41 în lume după Egipt, Pakistan și Tailanda; 4 în Europa de Est, după Federația Rusă, Polonia și Cehia. După indicele Hirsch (h-index), România ocupă poziția: 54 în lume (h-index = 211), după Bulgaria (217) și Kenya (216); 11 în Europa de Est, după Estonia (234), Ucraina (255) și Bulgaria (217).   Apropo, de luarea institutelor de la Academie, vicepreședintele AR a menționat că ei au trăit acest moment în anul 1970-74 când institutele au fost luate și date la diverse ministere. Rezultatul? Dacă în momentul în care au fost luate, în 1974, România era pe poziția 52 clasificată în lume, în 1989-90, când s-au întors la Academie, România era pe poziția 67-68. „Ne-au trebuit 30 de ani de eforturi ca să aducem România pe poziția 40-42 în funcție de domeniu”, a precizat academicianul.    La capitolul performanța la nivel european, acad. Simionescu a amintit că actualmente se discută din ce în ce mai mult în UE de inovare, iar următorul program cadru va fi cu finanțare pe inovare. În acest context, Elveția este cea mai inovatoare țară din Europa, Suedia este cea mai inovațională țară din UE (Suedia are de două ori mai puțini locuitori decât România, dar are de 4 ori mai mulți cercetători decât România). România și Bulgaria se află în ultima categorie pe scara inovării: modest inovation - un nivel al indicatorilor mai mic de 50% din media UE.   Un compartiment important a fost cu referire la CDI la nivel național: resursa umană, cu accent pe evoluția numărului de unități cu activitate CDI. Academicianul a caracterizat drept dramatică evoluția numărului de cercetători din România în ultimii 25 de ani. Dacă în 1993 erau 38 612 cercetători, în 2017 – 17 518 cercetători, deci mai puțin de jumătate decât erau în 1993. Aceasta, explică savantul, se datorează, în primul rând, plecării tinerilor, modificărilor demografice din România, modificărilor crescute permise de UE, faptului că o carieră în cercetare nu mai este atractivă pentru tineri, nu este rentabilă, dispariția unor subdomenii de cercetare, resursa umană este subdimensionată, este o îmbătrânire accentuată a resursei umane și crește decalajul față de UE etc.    În referatul său, acad. Simionescu a prezentat informații asupra celui mai sensibil subiect și anume finanțarea cercetării. „Potrivit angajamentelor luate la UE toate statele s-au angajat ca până în 2022 să dea pentru cercetare 3% din PIB, dintre care 1% de la stat, fonduri publice, și 2% din fonduri private. Noi trebuia să ajungem în 2020 la 1%. In 2018 suntem la 0,7%. Deci e clar că nu atingem acea țintă. Anul trecut a fost cam 0,28%. Ne punem întrebarea: dacă au fost ținte nerealiste sau promisiuni neonorate de către guvernanți? Conform Strategiei CDI 2014-2020, România ar trebui să finanțeze CDI cu cca 36 miliarde lei în perioada 2014-2020. Perioada 2014-2018, investițiile totale nu ajung nici măcar la o treime din această sumă, investițiile publice au scăzut în ultimii trei ani, rămân inferioare anului 2008 și sunt de 3,3 ori mai mici decât media UE, investițiile private – ultimul loc din UE (% PIB), de cinci ori mai mici decât media UE (% PIB). „… fără banii UE cercetarea din România ar fi cu 50% mai proastă ca acum” (Ministrul Cercetării și Inovării). Finanțarea a devenit deficitară, a ținut să specifice academicianul, și din alte motive, precum: distribuirea proiectelor și fondurilor pe criterii de multe ori îndoielnice, distribuirea ineficientă de fonduri pe criterii egalitariste, finanțarea „pe student” aplicată în învățământul superior, lipsa criteriului „valoare”, finanțarea unor domenii de cercetare lipsite de perspectivă, numai în virtutea inerției.   Academicianul a prezentat informații pertinente și privind managementul cercetării. În context au fost invocate: gradul redus de înțelegere a importanței cercetării la nivelul societății românești; nu există un „model european” general acceptat al organizării și finanțării cercetării; sistemul managerial este deficitar; fonduri limitate dispersate într-un sistem CDI larg și fragmentat, în absența unor scheme de finanțare ce urmează în mod real performanța, trebuie de susținut cercetarea de valoare; sistem incoerent de evaluare a activității de cercetare; lipsa unei politici de marketing a cercetării; suport tehnic subdimensionat și ineficient; Sistem administrativ ineficient; legislație stufoasă și incoerentă, care nu e respectată tot timpul; birocratizare excesivă (model UE); lipsa de transparență; Consilii, comitete și comisii, componență ambiguă, disproporționată, sunt domenii care nu sunt prezente deloc acolo, lipsă de stabilitate, lipsa predictibilității etc.   În prezentarea acad. Simionescu se conține și o multitudine de soluții care invocă îmbunătățirea legislației; intensificarea susținerii cercetării românești (imperativ); evaluarea serioasă a cercetării; implementarea sistemului „educație prin cercetare”; susținerea cercetării fundamentale; ameliorarea resursei umane, identificarea /popularizarea nișelor de excelență; diminuarea brain-drain-ului.   Vicepreședintele AR a rostit și cele 10 cuvinte-cheie, care în opinia Domniei sale ar trebuie să devină reflexive atunci când vorbim de îmbunătățirea sistemului de cercetare – inteligență, muncă, mentalitate, implicare, reconsiderare, management, finanțare, seriozitate, stimulare.   Vicepreședintele AR a venit și cu date mai mult sau mai puțin generale, despre Academia Română, numărul de institute, profil, modul de organizare a activității acestora, programe, proiecte, teme de cercetare etc. În acest sens se arată că Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare, de cercetare științifică și creație care reunește personalități din țară și din străinătate a căror operă este reprezentativă pentru știință și cultură (Legea privind organizarea și funcționarea AR, 2019). AR are 70 de institute și centre de cercetare care acoperă practic toate domeniile de interes. Activitatea este organizată în Programe, proiecte și teme de cercetare, aproximativ 1900 de cercetători sau aproximativ 10% din sistemul de cercetători.   Dr. Valeria Harabagiu, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, a reflectat tema „Institutul de Chimie  Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iași – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare”. În referatul său, dr. Habaragiu a prezentat competențele Institutului ieșean, infrastructura de cercetare de care dispune institutul. Cercetătoarea a amintit că există competențe în Republica Moldova, care sunt complementare cu ceea ce interesează colegii de la Iași, astfel încât împreună să poată dezvolta proiecte importante. „Într-o primă fază, în afară de câteva relații, unde funcționează și proiecte comune care sunt în derulare între Institutul din Iași și Institute din Chișinău, cu Institutul de Chimie, avem proiecte cu Universitatea Tehnică, este un proiect în derulare cu Institutul Mamei și Copilului, dar sunt doar niște încercări timide, pentru că potențialul și de o parte și de alta a Prutului, este mult mai mare”, a punctat savantul, fiind convinsă că împreună vom fi mai vizibili, mai puternici, caci, distanța nu-i mare între Iași și Chișinău. „Voi încerca să conving comunitatea și de aici și de la noi de acasă că o colaborare între noi este benefică pentru ambele părți”, a conchis dr. Valeria Habaragiu.   Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu le-a mulțumit oaspeților, în numele Prezidiului AȘM, membrilor AȘM și a tuturor celor prezenți, pentru susținerea acestor referate de importanță majoră pentru comunitatea științifică din țara noastră și și-au împărtășit din experiența, succesele, dar și problemele cu care se confruntă cercetarea din Academia Română.    Eugenia Tofan,  Serviciul de Presă al AȘM                 9122 Sat, 01 Feb 2020 00:00:00 +0200 „Cercetarea în Academia Română”, Lecție publică, susținută de acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9116&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9116&m=10&new_language=0      La 31 ianuarie 2020, ora 10:00, în Sala Azurie a AȘM, academicianul Bogdan C. SIMIONESCU, vicepreședinte al Academiei Române, va susține o lecție publică intitulată „Cercetarea în Academia Română”. De asemenea, dr. Valeria HARABAGIU, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iasi va prezenta un referat cu tema „Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iasi – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare”. La eveniment sunt invitați membrii AȘM, cercetătorii științifici din institute de cercetare și universități, reprezentanții ministerelor și agențiilor implicate în managementul științei. Sunt așteptați reprezentanții mass-media. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM      9116 Thu, 30 Jan 2020 00:00:00 +0200 Acad. Mihai Cimpoi a coordonat o nouă apariție editorială de prestigiu, „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9120&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9120&m=10&new_language=0 Sfârșitul săptămânii trecute, 24 ianuarie 2020, a fost marcat printr-un eveniment important la nivelul literaturii române. Sfârșitul săptămânii trecute, 24 ianuarie 2020, a fost marcat printr-un eveniment important la nivelul literaturii române. Vorbim de lansarea, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, a unei lucrări inedite „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” (în propria lor viziune), coordonat de academicianul Mihai Cimpoi, autor și director de proiect, Traian Vasilcău. Solicitat de Serviciul de presă al AȘM, acad. Mihai Cimpoi a menționat că volumul lansat este o lucrare biobibliografică, care prezintă biografiile scriitorilor români și referințele critice. Conceptul original al lucrării constă în faptul că toate materialele sunt prezentate în viziunea autorilor, deci, așa cum își concep ei biografia de creație și biografia ca atare, biografia de viață. „Nu există până la ora actuală un dicționar de felul acesta care să adune scriitori români din întreaga lume. Enciclopedia se prezintă ca un fel de pandant ilustrativ, de completare, la „Dicționarul general al literaturii române”, dar acesta este un dicționar de tip academic, cu analize foarte ample ale operei. Noi ne-am limitat, dat fiind spațiul foarte restrâns, la biografie și bibliografie”, a spus criticul literar, cu referire la ideea de a edita o asemenea lucrare de anvergură. Întrebat care au fost criteriile de selecție a scriitorilor, acad. Cimpoi a specificat că a fost inclus orice scriitor care are câteva cărți, este activ, văzut, citit, indiferent dacă este membru al uniunilor de creație, societăților literare etc. Acad. Mihai Cimpoi a remarcat că la volumul lansat s-a muncit 10 ani, întrucât a necesitat o muncă aplicată cu fiecare material aparte, dar din lipsă de finanțare, tiparul respectiv, bineînțeles, că a întârziat. Enciclopedia include 1146 de scriitori din perioada contemporană, care scriu românește, din 50 de țări ale lumii. Volumul va fi distribuit, în primul rând, marilor biblioteci și la majoritatea autorilor care vor dori să-l procure, a declarat coordonatorul lucrării. La cititorului de rând va ajunge mai greu, fiind vorba de un tiraj de 1200. „Distribuirea este un mecanism foarte complicat, dar fiind că volumul este tipărit în Republica Moldova va fi foarte greu de trecut Prutul cu el. De aceea, ne vom adresa Departamentului Românilor de Pretutindeni, poate va găsi o modalitate ca să ia pentru autorii din România”, a mai spus acad. Cimpoi, specificând că deja sunt comenzi din partea bibliotecilor județene din România. Se așteaptă ca și bibliotecile din Republica Moldova să comande acest volum. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9120 Tue, 28 Jan 2020 00:00:00 +0200 Academia de Ştiinţe a Moldovei deschide noi oportunităţi pentru liceeni în baza conceptului educațional ŞTIM http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9118&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9118&m=10&new_language=0 În perioada 29 februarie – 2 mai 2020, Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, organizează în premieră un curs-pilot de prelegeri multidisciplinare pentru cei mai buni liceeni ai claselor X–XII selectați în bază de concurs. Renumiţi specialişti, membri ai Academiei de Ştiinţe, profesori universitari din ţară şi de peste hotare, vor oferi consultanţă tinerilor în cele patru domenii importante: științe, tehnologii, inginerie și matematică – ȘTIM. Ce este ŞTIM? Conceptul educațional ŞTIM (în engleză STEM – „Science, Technology, Engineering and Mathematics”) este practicat în mai multe țări ale lumii (SUA, Canada, Marea Britanie, Australia etc.), cu un curriculum ce ține de studii bazate pe fenomene și procese preluate din viața reală. STEM a devenit un suport substanţial pentru liceenii care tind să cunoască, să fie în pas cu ultimele realizări tehnico-ştiinţifice, aspiră pentru o facultate prestigioasă atât din Republica Moldova cât şi peste hotare. Ce oferă ŞTIM? Cursul interdisciplinar în domeniul științe, tehnologii, inginerie și matematică oferă oportunităţi atât pentru liceenii care pun valoare pe cunoştinţe şi un loc bun la facultate, cât şi pentru părinţii care sunt în căutarea unor posibilităţi moderne de a instrui copiii, oferindu-le cele mai calitative studii. În cadrul prelegerilor vor fi expuse abordări moderne și rezultate noi în domeniile respective, ilustrare prin aplicații concrete şi activităţi interactive. Vor fi practicate și vizite în laboratoarele de cercetare, întâlniri cu savanți notorii din alte țări, care întreprind vizite în Republica Moldova în calitate de parteneri ai proiectelor europene de cercetare. Când vor avea loc lecţiile? Vă propunem un grafic flexibil, comod de activitate. Cursurile susținute de către cadre didactice și cercetători din instituții se vor desfăşura în zilele de sâmbătă, în perioada 29 februarie – 2 mai 2020, în incinta institutelor de cercetare și universităților din Chișinău. Cine poate beneficia de aceste prelegeri? Elevii claselor liceale (X-XII) din cadrul liceelor şi colegiilor din ţară. Cum putem aplica? Liceenii doritori de a participa la concursul pentru audierea prelegerilor multidisciplinare, sunt invitați să prezinte până pe 17 februarie 2020 CV-urile în format electronic la adresa: consiliu@asm.md, cu indicarea subiectului „concurs STIM”. CV-ul va conține date cu privire la clasa de studiu, liceul, reușită (nota medie), domeniile de interese, adresa electronică pentru corespondență. m.c. Svetlana Cojocaru dr. hab. Liliana Condraticova 9118 Wed, 22 Jan 2020 00:00:00 +0200 Neîntrecutul artizan al cărții, scriitorul Ion Ciocanu, a pășit pragul octogenarilor http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9117&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9117&m=10&new_language=0 Criticul literar, poetul, prozatorul şi publicistul Ion Ciocanu, consultant științific la Sectorul de Literatură contemporană de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, a fost omagiat, la 21 ianuarie 2020, în cadrul unei conferințe științifice, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 ani de la naștere. Criticul literar, poetul, prozatorul şi publicistul Ion Ciocanu, consultant științific la Sectorul de Literatură contemporană de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, a fost omagiat, la 21 ianuarie 2020, în cadrul unei conferințe științifice, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 ani de la naștere. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei. Lucrările evenimentului aniversar au fost moderate de directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, dr.hab. Nina Corcinschi. În cuvântul său de inuagurare, directorul Institutului a menționat că domnul Ion Ciocanu este o personalitate de primă mărime în spațiul nostru filologic și cultural, este autor a numeroase cărți de critică și istorie literară, cărți de cultivare a limbii, care au cultivat, au instruit generații de cititori și au apropiat cititorii de literatura noastră. Discipola omagiatului Ion Ciocanu și-a amintit de multe lucruri frumoase și bune despre prof. Ion Ciocanu, accentuând aspecte ce vizează curajul domniei sale, spiritul polemic, mai cu seamă, într-o perioadă când orice gest făcut în numele adevărului te putea costa cariera sau chiar și viața, dl Ciocanu având mereu curajul de a spune lucrurilor pe nume, pătimind chiar din această cauză. Subliniind hărnicia dlui Ciocanu, directorul institutului a remarcat că Arcadie Suceveanu l-a numit într-un articol al său pe Ion Ciocanu „o mașină de citit”, afirmând că nici un autor basarabean care contează nu a rămas nefrecventat de pana dlui Ion Ciocanu. În luarea sa de cuvânt, cercetătoarea a mai vorbit despre calitățile scrisului dlui Ciocanu, despre spiritul de observație, despre subtilitățile analizei domniei sale, menționând și o calitate foarte importantă a scrisului dlui Ciocanu, accesibilitatea, limpezimea stilului, prin aceasta umanizând critica literară și apropiind cititorul de literatură. „Mă gândesc la perioada sovietică care era vitregită din punct de vedere cultural și în care era foarte important să ai un discurs limpede, coerent care să te apropie pe tine, cititor, de literatură, de marii autori. Și dl Ciocanu a scris accesibil, limpede, așa încât scrisul domniei sale să fie digerabil, pentru cititorul larg”, a punctat dna Corcinschi. Directorul a adresat i-a adresat calde felicitării omagiatului Ion Ciocanu, cu ocazia împlinirii unei vârste a bilanțurilor, dorindu-i sănătate și vigoare intelectuală. La conferința de omagiere a prof. Ion Ciocanu a participat m.c. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, care a adresat un mesaj de felicitare sărbătoritului, în numele conducerii AȘM, dar și în nume personal, pentru că face parte și domnia sa din categoria celor care îl apreciază, îi citesc și valorifică lucrările. „Dl Ion Ciocanu a parcurs itinerarul exemplar, am putea spune, s-a consacrat cercetării literaturii, studiului literaturii, încă de la lucrarea de debut, „Caractere și conflicte”, lucrare care a fost o carte importantă pe masa mea de lucru, atunci în anii de studenție”, a spus vicepreședintele Victor Moraru, dorindu-i octogenarului să ofere posibilitatea unor noi relații, unor noi descoperiri, pentru că aceasta este misiunea domniei sale. În pofida contradicțiilor care au existat pe parcursul carierei sale și care l-au marcat, poate, important este, susține vicepreședintele Moraru, că a Ion Ciocanu a reușit să depășească toate vicisitudinile timpului, a știut să rămână vertical. Seria de comunicări științifice a fost deschisă de acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, eminescolog, care a conferențiat despre „Modelul critic Aristarh”. „Atât prin critica sa propriu-zisă, dar și prin felul său de a fi, prin acel – mai savant zis, modus vivendi cu care s-a impus în viața literară, științifică și publică (el fiind și un cunoscut om al Cetății, chemat de împrejurările Timpului), Ion Ciocanu face parte, indiscutabil, din categoria (rară, s-o spunem din capul locului) celor care îl au ca model deontologic pe Aristarh, criticul alexandrin, „sever, dar drept”. Acad. Cimpoi a subliniat că, criticile sale, concretizate sub formă de articole, cronici de întâmpinare, eseuri, portrete, medalioane, prefețe sau ample monografii, sunt puse sub semnul dreptei cumpene, al bunei echilibrări, al celor două talere ale zeiței Themis, al obiectivității examenului valoric, căci, precizează academicianul, actul critic până la urmă, e echivalent cu o judecată de valoare). „În mod normal, unele analogii caracteristice sunt prea temerare și incredibile, precum considerarea lui Ion Boldumea, poet, de altfel, de o indiscutabilă originalitate, drept „Coșbuc al Basarabiei”. Est in modus rebus… Oricum, Ion Ciocanu analizează, portretizează, surprinde în relief de medalion, în fulgerătoare instantanee cronicărești sau radiografii extinse esențial, folosind un instrumentar critic pe care nu l-a modernizat silnic”, a afirmat criticul literar Cimpoi, precizând că Ion Ciocanu este, în toate, un interesat de valori, un apărător al lor și al limbii române. Și pentru că prof. Ion Ciocanu s-a mândrit dintotdeauna cu foștii studenți, discipoli, cu o comunicare științifică „Ion Ciocanu: maestru și salahor”, a fost prezent dr. hab. Alexandru Burlacu. Și dl Burlacu a mărturisit, la rându-i că este mândru de faptul că dl Ciocanu i-a fost profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, amintindu-și cu drag de prelegerile profesorului, despre cât venea de pregătit la ore, despre profesionalismul dascălului său. În intervenția sa, „Ion Ciocanu sau despre conștiința lucrului bine făcut”, dr. Felicia Cenușă a menționat că Ion Ciocanu este foarte riguros în demonstrări, dar fără a avea orgoliul de a exprima judecăți de valoare. Mai mult, Ion Ciocanu este un critic cu o largă deschidere spre cultură, spre informația recentă din domeniul literaturii, spre metodele critice noi, fără însă a absolutiza nici pe una dintre ele. Fiind autor de cărți de publicistică, cercetătoarea a subliniat și faptul că Ion Ciocanu a fost și rămâne în avangarda publicisticii noastre naționale. Dl prof. Anatol Moraru, de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a prezentat subiectul „Ion Ciocanu, „constructor” de istorii literare”, o comunicare interesantă și cu o notă inerentă de umor, marca Anatol Moraru. Profesorul bălțean a exprimat bucuria de a putea fi prezent la această memorabilă întrunire intelectuală și să vorbească în superlative, nu numai pentru a respecta litera ceremoniei și temperatura evenimentului, dar nu și pentru că vii la celebrarea unei frumoase vârste a luminii și înțelepciunii ca să faci obiecții protagonistului. Domnia sa a reiterat viziunea dlui Ciocanu spre tot ce nou în domeniul literaturii, precizând că Ion Ciocanu, fiind un istoric al literaturii rasat, simțea nevoia de înnoire permanentă, citându-l: „Ceea ce a fost ieri nou, astăzi, conform legilor dialecticii, ale dezvoltării, dar chiar și al bunului simț, ceva obișnuit, la îndemâna tuturor”. Profesorul Moraru i-a dorit omagiatului Ciocanu ani mulți, încât să obosească Dumnezeu să-i numere și toți frumoși, precum o istorie a literaturii române din Basarabia. Și pentru că Ion Ciocanu este o voce convingătoare, o voce puternică, o voce plină de impact în spațiul științific, dar este o voce foarte importantă și în câmpul propriu-zis literar, el este și un reper de neocolit la Uniunea Scriitorilor, iar spiritul de dreptate și simțul valorilor mereu a funcționat la turații maxime în cazul său. Colegii au mărturisit că Ion Ciocanu și la Uniunea Scriitorilor a ordonat ierarhii, a pus la respect orgolii și vanități nemăsurate și a promovat de fiecare dată literatura de calitate. În acest context, dl Arcadie Suceveanu, președintele US, a remarcat că nu-i rămâne decât să recurgă la unele accente care, eventual, ar putea completa portretul lui Ion Ciocanu, filologul, criticul literar, pedagogul, activistul cultural și, nu în ultimă instanță, Omul Cetății. Unul dintre aceste accente ar fi că Ion Ciocanu face parte din categoria de scriitori care până în 1989-90 erau considerați, tacit, aproape dizidenți, un scriitor abia tolerat de regim, neiubit, dat afară din foarte multe funcții. O altă trăsătură din acest portret, relevată de scriitorul Arcadie Suceveanu, a fost că Ion Ciocanu este un neîntrecut artizan al cărții. „În calitatea sa de redactor, apoi de director al editurii „Hiperion”, „Literatura artistică”, iar mai târziu în calitate de redactor al grupului editorial „Litera”, și-a câștigat imaginea unui redactor foarte stimat și îndrăgit de clasicii în viață de atunci, dar și de debutanți”, a remarcat dl Suceveanu. Despre faptul că este Ion Ciocanu a fost și rămâne a fi un promotor al corectitudinii limbii române a reliefat dr. Ana Vulpe, care și-a amintit cu drag de perioada când aveau împreună o emisiune la radio despre cultivarea limbii. Meritați toate urările noastre de sănătate, a spus dr. Ana Vulpe, iar faptul că se complace cu noțiunea de a fi bătrân, de a merge încet, cum spunea Andrei Strâmbeanu, dr. Ana Vulpe a observat că în mintea lui în vârstă, nimic bătrânesc nu este până la urmă. Omagiatul a fost evocat și de colegii săi, dr. hab. Vasile Bahnaru, dr. hab. Vlad Pâslaru, dr. Ion Buruiană, dl Andrei Strâmbeanu ș.a. Octogenarul Ion Ciocanu le-a mulțumit colegilor, prietenilor care i-au făcut această sărbătoare de suflet, dorindu-le tuturor sănătate, verticalitate și demnitate, respect reciproc și angajamente morale celor care și-au ales acest destin. Fiind un cercetător foarte harnic și responsabil, după cum au remarcat colegii în luările lor de cuvânt, protagonistul zilei nu a neglijat această caracteristică și a venit la eveniment cu două cărți proaspete, două cărți noi, cărți care definesc o dată în plus felul exegetic al dlui Ciocanu. Ion Ciocanu a scris circa trei mii de articole și peste 40 de cărți de critică și istorie literară, sociolingvistică, cultivarea limbii, inclusiv studii și articole științifice, trei monografii și două manuale, inclusiv: „Cărțile din noi”, „Salahorind”, „Absența exclusă”, ,„În marginea și-n miezul poeziei”, „Popas analitic în proza contemporană”, „Caractere şi conflicte”, „Unele probleme de estetică”, „Itinerar critic”, „Dialog continuu”, „Clipa de graţie”, „Permanenţe de rigoare”, „Măsura adevărului”, „Dreptul la critică”, „Reflecţii şi atitudini” ş.a. Ion Ciocanu a fost distins cu ordinul „Gloria Muncii” și cu „Ordinul Republicii”. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM     9117 Wed, 22 Jan 2020 00:00:00 +0200 Psihosanocreatologia – știința de care are nevoie societatea, statul şi fiecare dintre noi http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9115&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9115&m=10&new_language=0 Calitatea vieții și eficacitatea activității cotidiene a fiecăruia dintre noi și a societății în întregime, cu atât mai mult a celor din generațiile viitoare, în condițiile dezvoltării rapide a intelectului artificial („artificial intelect” – AI), care accelerează noua revoluție tehnologică, nu pot fi asigurate fără a renunța la formarea și menținerea spontană a psihicului și sănătății psihice în favoarea creării dirijate a acestora – obiectiv major al Psihosanocreatologiei, ramură științifică a Sanocreatologiei. Calitatea vieții și eficacitatea activității cotidiene a fiecăruia dintre noi și a societății în întregime, cu atât mai mult a celor din generațiile viitoare, în condițiile dezvoltării rapide a intelectului artificial („artificial intelect” – AI), care accelerează noua revoluție tehnologică, nu pot fi asigurate fără a renunța la formarea și menținerea spontană a psihicului și sănătății psihice în favoarea creării dirijate a acestora – obiectiv major al Psihosanocreatologiei, ramură științifică a Sanocreatologiei. Crearea și menținerea dirijată a psihicului și sănătății psihice a devenit o necesitate prioritară și datorită afirmațiilor futurologilor, conform cărora inteligența artificială, în viitorul apropiat, va guverna lumea. Activitatea de fiecare zi, trăirile, prevederile, interrelaţiile sociale etc. sunt determinate de sănătatea psihică. Anume sănătatea mintală este factorul predominant a tot ce realizează şi planifică să realizeze societatea, statul şi fiecare dintre noi. Psihicul şi sănătatea psihică sunt acele fenomene biologice şi sociale care au predeterminat crearea a tot ce ne înconjoară şi de care ne folosim. De aceea, actualitatea şi semnificaţia acesteia este indiscutabilă. În acelaşi timp, menţionăm că sănătatea psihică este cel mai insuficient fenomen studiat, despre ce denotă lipsa până în prezent a unui concept unanim acceptat referitor la esența acesteia. Chiar şi definiţia elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), conform căreia prin „sănătatea mintală se subînţelege bunăstarea, graţie căreia fiecare om poate să-şi realizeze propriul potenţial, să se isprăvească cu stresul de fiecare zi, să lucreze productiv şi să-şi aducă contribuţia în viaţa societăţii” nu elucidează chintesenţa şi semnificaţia sănătăţii psihice. Aceasta şi a determinat necesitatea elaborării de către Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie (IFS) a unui nou concept, ce se bazează pe ultimele date ştiinţifice, conform căruia „sănătatea psihică reprezintă un fenomen complex de percepere şi reflectare adecvată a mediului înconjurător, orientare reală în timp şi spaţiu, organizare a strategiei echilibrate de activitate a organismului”. Insuficienţa cunoştinţelor referitor la mecanismele de formare şi menţinere a acesteia s-a soldat cu creşterea semnificativă a dereglărilor psihice. Peste 500 de mln de oameni suferă de dereglări psihice, ce alcătuiesc aproximativ 14% din totalul maladiilor societăţii (Eliot S. Total Health for all in the 21st century integrating primary care mental health and public health. Dignity and Mental Health, World Mental Health Day, 2015, p. 16-17). Cca 30% din populaţia planetei suportă dereglări psihogene (Ivbijaro G., Bhugra D., Patel V., Brooks C., Kolkiewicz L., Thomas P. Dignity and Mental Health – Transforming the Workforce. Dignity and Mental Health, World Mental Health Day. 2015, p. 39-43). În SUA, dereglările psihice se manifestă la 31% din populaţie, din ce cauză problema sănătăţii psihice a devenit naţională. În Europa, dereglările psihice în anul 2010 alcătuiau 38,2% (164,8 mln de oameni) – procentaj ce depăşeşte numărul bolnavilor cu dereglări cardiovasculare şi oncologice. Conform datelor OMS, în prezent, fiecare al 4-5-lea locuitor al planetei suferă de unele dereglări psihice, iar în anul 2020, depresia se va plasa pe primul loc în structura morbidităţii determinată de bolile neinfecţioase; nivelul răspândirii tulburărilor psihice constituie 200 de cazuri la 1000 de oameni. În Republica Moldova, în corespundere cu datele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, se atestă un contingent de cca 30 de mii (38%) de pacienți cu grad de dezabilitate mintală. Conform datelor IFS, societatea contemporană se află într-o stare de stres cronic, care contribuie la degradarea biologică şi psihică precoce a organismului uman. Concomitent, a fost stabilit că unul din factorii determinatori ai sporirii morbidității societății și degradării precoce a sănătății psihice, de rând cu modul de viață stresogen, este formarea spontană a psihicului și sănătății psihice, din ce cauză psihicul omului contemporan nu poate suporta presing-ul cotidian, în rezultat dezvoltându-se diferite dereglări psihogene. Deşi investiţiile în medicină pe cap de locuitor se află în creştere continuă, trendul morbidităţii populaţiei, inclusiv prin tulburări psihice, are caracter ascendent și se referă la toate perioadele de vârstă. Discordanţa între volumul de investiţii şi nivelul morbidităţii este determinat de faptul că predominant toate sursele financiare destinate medicinei sunt orientate spre acordarea asistenței medicale, diagnosticului şi tratamentului, dar nu spre formarea şi menţinerea dirijată a sănătăţii psihice, care constituie unica cale strategică de soluţionare a problemei sănătăţii mintale. Și dacă organele de resort, reieșind din resursele financiare disponibile, acordă susținere morală și financiară persoanelor cu dezabilități mintale, atunci nu se întreprind activități publice privind promovarea, crearea și menținerea sănătății mintale, precum și acțiuni pentru prevenirea tulburărilor mintale. Cunoștințele și abilitățile medicilor de familie în domeniul sănătății psihice sunt insuficiente și nu permit de a oferi suport în crearea, menținerea și fortificarea sănătății mintale și prevenirea dereglărilor acesteia. Este indiscutabil faptul, că în cazul dezvoltării spontane a psihicului și sănătății psihice, așa cum are loc în prezent, se va accelera degradarea biologică generală, psihică și socială precoce, se v-a înrăutăți și mai mult starea biopsihosocială a populației, ducând inevitabil la dispariția civilizației contemporane. Și doar în cazul formării și menținerii dirijate a psihicului și sănătății psihice, ele pot deveni forța motrice a prosperării societății, evoluției biologice și sociale progresive. Cele menționate denotă convingător faptul, că starea sănătății societății contemporane a devenit una din cele mai acute probleme globale, care amenință existența ulterioară a civilizației. Despre aceasta a fost scris încă cu 30 de ani în urmă în monografia „Стресс и здоровье” (Chişinău: Ştiinţa, 1990, 240 p.), în care este specificat că „…ritmul contemporan al schimbării condițiilor de activitate vitală și stresogenitatea lor a provocat diminuarea capacităților de adaptare a organismului uman, din ce cauză peste 500-900 de ani fiziologic va degrada, iar omul ca specie va dispărea”. Fiind convinși, că formarea și menținerea dirijată a psihicului și sănătății psihice reprezintă unica cale de soluționare a problemelor sănătății, preîntâmpinării degradării precoce biologice și psihice, evident a apărut necesitatea elaborării bazelor științifice ale formării și menținerii sănătății psihice, adică, dezvoltarea psihosanocreatologiei ca disciplină științifică de sine stătătoare a sanocreatologiei. Dezvoltarea acestei discipline este determinată de necesitatea practicii nu numai de asanare psihică a societății contemporane, dar și de preîntâmpinare a dezvoltării tulburărilor psihice și a degradării mentale precoce și de realizarea maximală a potențialului biologic și psihic al subiectului. Rezultatele științifice și practice ale Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie în acest domeniu, obținute pe parcursul a mai multor ani privind dezvoltarea sanocreatologiei și psihosanocreatologiei, au fost prezentate și înalt apreciate la congresele internaționale interdisciplinare VIII, IX, X, XI, XII, XIII, XIV, XV „Neuroscience for medicine and psychology” (2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019) și la congresele I, II, III, IV, V și VI ale fiziologilor din statele CSI (2005, 2008, 2011, 2014, 2016, 2019) și organizarea în cadrul lor a simpozioanelor speciale dedicate sanocreatologiei și psihosanocreatologiei. Cercetările în acest domeniu științific au permis descrierea unor legități privind formarea și menținerea sănătății psihice, identificarea factorilor psihosanogeni, psihosanoprotectori, psihodissanogeni și psihopatogeni, stabilirea cerințelor și condițiilor de formare și menținere a sănătății psihice, structurarea nivelurilor de exteriorizare a sănătății psihice etc., ce au stat la baza elaborării primelor două volume ale „Tratatului despre bazele științifice și practice ale Sanocreatologiei”. Așadar, cele menționate denotă despre faptul, că problema sănătății psihice este una decisivă și poate fi soluționată. Conform psihosanocreatologiei, unica cale de rezolvare a ei constă în renunțarea la formarea și menținerea spontană a psihicului și sănătății psihice în favoarea formării și menținerii lor dirijate. Sperăm, că această cale va fi conștientizată nu doar de specialiștii interesați și implicați în soluționarea problemei sănătății psihice, dar și de liderii politici și de stat, care din voința poporului, decid soarta lui și gestionează finanțele societății. Teodor Furdui, Valentina Ciochină, Aliona Glijin, Ion Mereuță, Vlada Furdui, Valeria Vrabie 9115 Tue, 21 Jan 2020 00:00:00 +0200 Conferința științifică „Ion CIOCANU: 80 de ani de la naștere” http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9114&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9114&m=10&new_language=0 Marți, 21 ianuarie 2020, ora 14:00, în Sala Mică a AȘM (Bd. Marți, 21 ianuarie 2020, ora 14:00, în Sala Mică a AȘM (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 1), Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei organizează Conferința științifică „Ion CIOCANU: 80 de ani de la naștere”. Evenimentul este o omagiere adusă criticului literar, filologului, pedagogului, scriitorului român, Ion Ciocanu. PROGRAM MODERATOR Dr. hab. Nina CORCINSCHI, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” CUVÂNT DE SALUT Dr. hab. Nina CORCINSCHI, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” M. c. Victor MORARU, Coordonatorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte COMUNICĂRI Modelul critic aristarh Acad. Mihai CIMPOI Ion Ciocanu: maestru și salahor Dr. hab. Alexandru BURLACU Ion Ciocanu sau despre conștiința lucrului bine făcut Dr. Felicia CENUȘĂ Ion Ciocanu, „constructor” de istorii literare Anatol MORARU EVOCĂRI Arcadie SUCEVEANU, Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova Dr. hab. Anatol GAVRILOV Dr. hab. Vasile BAHNARU Dr. hab. Andrei ȚURCANU Dr. hab. Vlad PÂSLARU Dr. Ion BURUIANĂ Prezentare Power Point ION CIOCANU – aprecieri critice Dr. Sergiu COGUT La eveniment sunt invitați reprezentanți ai mass-media. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9114 Mon, 20 Jan 2020 00:00:00 +0200 Academia de Științe a Moldovei își restabilește încrederea societății (sondajul sociologic Vox Populi „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”) http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9113&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9113&m=10&new_language=0  A devenit deja un deziderat bine știut că pentru a iniția procese de schimbare cu succes – fie la nivel de fiecare persoană în parte, fie la rang de instituție sau colectiv – nu este suficient să așteptăm ziua de luni, o anumită dată calendaristică sau să vină un an nou.  A devenit deja un deziderat bine știut că pentru a iniția procese de schimbare cu succes – fie la nivel de fiecare persoană în parte, fie la rang de instituție sau colectiv – nu este suficient să așteptăm ziua de luni, o anumită dată calendaristică sau să vină un an nou. Adevărul e că sunt necesare și importante dorința de a produce aceste transformări, gradul de implicare a fiecărui în parte, responsabilitatea asumată pentru aceste schimbări și înnoiri. Și cum la fiecare sfârșit de an, când facem bilanțurile activității pentru a veni cu pronosticuri pentru anul care vine, ne adresăm și noi o întrebare firească – oare ce a însemnat pentru Academia de Științe a Moldovei anul 2019? În acest context, la compartimentul încredere a societății, care are o deosebită valoare și, din păcate, ultima vreme a fost zdruncinată temeinic de mai multe circumstanțe, avem un mesaj îmbucurător pentru membrii corpului academic. Pe fundalul mai multor probleme și deficiențe legate de desfășurarea concursului de proiecte științifice, dezbaterea publică a unor acte legislative (cea mai recentă fiind metodologia finanțării instituționale), când este pusă sub semnul întrebării continuarea cercetărilor pe anumite direcții științifice și, în general, dezvoltarea științei în țară, sondajul realizat și publicat la 16 ianuarie 2020 de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova” scoate în evidență o susţinere apreciabilă a AȘM din partea societății. Astfel, potrivit sondajelor sociologice care reprezintă barometrul societății, în Academia de Științe a Moldovei au încredere 33% din populație. Academia de Științe a Moldovei se poziționează pe locul șase al încrederii populației (din cele 17 trepte), în top ajungând Biserica, Președintele țării, Primăria, mass-media și armata. Pentru comparație, același sondaj indică că 32% de populație au încredere în poliție, 31% – în Guvern, 28% – în Sindicate, 27% – în Comisia Electorală Centrală, 26% – în organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova, 24% – în organizațiile neguvernamentale, 22% – în Parlamentul țării, 20% – în sistemul bancar, 17% – în justiție, 14% – în partidele politice și 12% – în Patronate. Este un rezultat ce ne inspiră optimism și totodată ne provoacă să consolidăm în continuare comunitatea științifică, să depunem în comun maxime eforturi pentru a restabili imaginea pozitivă, bunul nume al unei instituții de prestigiu care poartă cu demnitate numele de Academia de Științe a Moldovei. Pe durata anului 2019, Academia de Științe, în calitate de consultant strategic al Guvernului, și-a exercitat pe deplin misiunea de a se expune asupra calității cercetărilor efectuate de întreaga comunitate științifică prin organizarea în premieră a audierilor publice ale rapoartelor științifice asupra rezultatelor obținute în cele cca 300 de proiecte, elaborarea Raportului asupra stării științei, manifestând și promovând o deschidere maximă a comunității științifice față de problemele societății. Forul științific a fost cel care a avut misiunea de a stimula creația științifică și culturală, inclusiv prin desfășurarea la AȘM a concursului „Premiul pentru realizări științifice de valoare”, organizarea diverselor evenimente științifice (prelegeri publice, conferințe științifice, expoziții ale tinerilor cercetători, expoziții de carte, fotografie, artă plastică etc.). Recent, la Academia de Științe au fost lansate patru platforme de comunicare științifică – „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator m.c. Maria Nedealcov), „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și m.c. Alexandru Stratan), „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa) şi „Securitatea și Siguranța Alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza). Per ansamblu, schimbările pozitive ale imaginii Academiei de Științe a Moldovei vor deveni un indicator valoros pentru creșterea încrederii societății în acest înalt for științific. * Studiul sociologicVox Populi – ianuarie 2020 „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”, a fost inițiat și desfășurat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova și este dedicat cercetării interdependenței proceselor economice, politice și sociale în țară, precum și a factorilor sociali cu impact asupra comportamentului electoral al cetățenilor. Cercetările de teren, realizate în cadrul sondajului Vox Populi – ianuarie 2020 „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”, au fost efectuate în perioada 02-13 ianuarie 2020, pe un eșantion de 1189 de respondenți din 83 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%. Dr. hab. Liliana Condraticova 9113 Fri, 17 Jan 2020 00:00:00 +0200 Clipe memorabile, oferite de compozitorul-academician Eugen Doga, de Ziua poetului Mihai Eminescu, steaua fără pereche a literaturii noastre http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9112&m=10&new_language=0 http://www.asm.md?go=noutati_detalii&n=9112&m=10&new_language=0   Eugen Doga: „Este greu să te apropii de Eminescu, dar cea mai bună metodă este sinceritatea.   Eugen Doga: „Este greu să te apropii de Eminescu, dar cea mai bună metodă este sinceritatea. Aşa cum îl înţelegi, aşa vorbeşte cu opera lui Eminescu, ceea ce încerc să fac”. De ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, când se împlinesc 170 de ani de la nașterea geniului Cuvântului, dar este marcată și Ziua Culturii Naționale, compozitorul-academician Eugen Doga a făcut, pur și simplu, o baie de frumusețe muzicală și literară. În Salonul Muzical al mestrului Doga a pulsat cultura, muzica, istoria, memoria, versul și divinitatea. Cultura de performanță, cum ar fi spus Noica, și-a găsit un loc, unde se putea manifesta în toată amploarea și înțelege în profunzimea ei, iar ceea ce s-a întâmplat în seara de 15 ianuarie, la salonul de la domiciliul artistului, confirmă o reușită a acestei afirmații, pe care celebrul compozitor Eugen Doga o slujește de ani buni. Copii talentați de la patru licee din capitală, renumiți artiști, scriitori, poeți, prieteni, iubitori de cultură, au fost oaspeții Salonului maestrului Doga. Artiștii au interpretat cu voce și la diferite instrumente muzicale creații ale marelui artist, pe versurile nemuritoare ale celui mai spiritual cuplu din toate timpurile, Mihai Eminescu și Veronica Micle, versuri care l-au inspirat pe compozitor, lăsându-ne acest neprețuit tezaur. „O rămâi”, „De-aş avea”, „Aș vrea să vin la tine”, „De-aș avea și eu o floare”, „Gramofon”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Pârâiașul”, „Cascada de Paris”, au fost doar câteva din creațiile compozitorului, interpretate cu mult talent de coruri de copii, de la „Vocile primăverii”, Școala de Muzică „Eugen Doga”, Liceul „Spiru Haret”, „Ciprian Porumbescu”, dar și de către artiști cunoscuți, Ana Cernicova, Dumitru Mâțu, Valentin Uzun și fermecătoarea Amelia Uzun, care au făcut feerică seara. Compozitorul le-a mulțumit artiștilor care au cântat cu talent creațiile muzicale. Pe copii i-a lăudat și le-a făcut și daruri, oferite cu generozitate de prietenii artistului. „Talentele sunt ca si florile, dacă nu le uzi, adică dacă nu le apreciezi, se ofilesc”, a spus maestrul. Muzica curgea lin și tămăduitor către inimile celor prezenți, luminându-le și mai mult chipurile, iar versurile erau înțelese chiar și de cei care nu au reușit să parcurgă, poate de câteva ori, lirica lui Eminescu, așa cum a făcut-o maestrul atunci când punea versul pe note. Atmosfera era caldă și în armonie cu tot, oaspeții debordau de amabilitate și erau fericiți, oarecum, că destinul le-a oferit această favoare, de a fi cu Eminescu, acasă la îndrăgitul compozitor Doga. Maestrul vorbea într-un limbaj atât de prietenos, infinit de emoționat fiind atunci când dezvăluia publicului cum l-a descoperit el pe Eminescu, cum treceau fiorii când îi citea versurile de dragoste. „Ce poezii… Nu în fiecare vers, nu în fiecare cuvânt, dar în fiecare literă, în fiecare sunet era muzică. Este greu să te apropii de Eminescu, dar cea mai bună metodă este sinceritatea. Aşa cum îl înţelegi, aşa vorbeşte cu opera lui Eminescu, ceea ce încerc să fac”, a spus Eugen Doga. Îl ascultai și aveai senzația că atunci când te atingi de Eminescu, de versul lui, îți asiguri justificat, cumva, accesul la propria nemurire. „Doga este un Eminescu al muzicii”, a spus omul de cultură, poet, scriitor și publicist Nicolae Dabija, oaspete de onoare al serii. Nu a fost un laudatio ce a vorbit poetul, a fost un portret, un profil al unui mare compozitor, al unui mare artist care, grație talentului de geniu de a scrie cea mai frumoasă muzică, ne-a făcut cunoscuți lumii întregi. Și deși a fost toată ziua prins în multiple activități generate de marcarea Zilei Culturii Naționale, marele intelectual a spus că cea mai frumoasă Zi a Culturii Naționale este aici, la Salonul muzical al compozitorului Eugen Doga. În fapt, e foarte greu și chiar nu găsești tonul să scrii despre cum e sa fii o seara întreagă cu Eminescu, acasă la Maestrul Doga. Providența divină a făcut să găsesc că, realmente, a fost o modalitate de a insinua că geniul muzicii noastre, Eugen Doga, a adus, pentru a câta oară, un pios omagiu stelei fără pereche a literaturii noastre seducătorului Mihai Eminescu. Cuvântul e greu de sens aici, dar e asumat. Așa sau altfel, îi mulțumim maestrul Doga pentru desfătare și răsfățarea culturală, intelectuală și simțită. Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM   9112 Fri, 17 Jan 2020 00:00:00 +0200